Foarte mult amatorism.
Instituția se vede dintr-o dată complet descoperită atunci când este vorba despre reconstituirea drepturilor salariale ale unui fost angajat care a avut câștig de cauză în instanță, după ce a reușit să răstoarne actul administrativ pe care un zevzec s-a ambiționat să nu-l mai revoce.
Erau previzibile astfel de rateuri.
Iar aici ne referim strict la structurile suport ale IGI, nicidecum la cele operative.
Să ne înțelegem, personalul cu funcții de execuţie nu ridică niciun fel de probleme. Structurile acestea, de bine sau de rău, mai trebuie și conduse din când în când.
Măcar la limita supraviețuirii. Pentru că până la performanță este cale destul de lungă.
Ca să coordonezi eficient activitatea lucrătorilor din subordine, ai nevoie și de știință de carte, cel puțin în domeniul respectiv, nu poți să o faci numai după ureche. Trebuie să ai și o anumită capacitate de înțelegere a problemelor și nu în ultimul rând, o doză substanțială de bun simț. În rest, să fii doar bine intenționat.
Ideal ar fi ca pe lângă știință de carte, capacitate de înțelegere și bun simț să ai și o experiență solidă în spate, dublată de un prestigiu și o probitate profesională care să te recomande.
Asta dacă vrei într-adevăr performanță...cam acestea ar fi ingredientele.
Dar dacă ești un derbedeu patentat și profitor care urmărești să culegi numai beneficii materiale de pe urma combinațiilor pe care le inițiezi, atunci trebuie să-ți cultivi terenul cu altfel de semințe. Oamenii tăi de încredere nu vor fi capabili de performanță, în schimb se vor comporta ca niște tufe de bălării impenetrabile, la umbra cărora ai putea să-ți faci jocurile în domeniile de interes și nimic mai mult.
Normal că pentru asta nu ai nevoie de niște somități.
Îți recrutezi oamenii de încredere după altfel de criterii.
Să fie limitați ca viziune și ca intelect, insuficient pregătiți profesional, lipsiți de experiență, iar dacă se împiedică cu stângu' în dreptu', cu atât mai bine. Important este să-ți asculte ordinele necondiționat și să fie lipsiți de scrupule. Dispuși să facă porcării.
Astfel pot fi mai ușor de controlat.
Când este evident că primează executarea indicațiilor primite de la centru în vederea realizării diverselor combinații, iar ei fac eforturi să se conformeze, pe cine mai interesează eficiența structurilor pe care le coordonează ?
Iar Inspectoratul General pentru Imigrări, din păcate, nu a dus lipsă de derbedei și combinatori la nivel înalt.
Parcă a fost un blestem.
După acel zevzec care nu a vrut să revoce actul administrativ și s-a încăpățânat să aștepte să treacă timpul pentru ca acesta să producă efecte juridice, fiindcă era singura soluție să scape de un polițist incomod, au urmat alte două personaje sinistre care au făcut foarte mult rău instituției.
Ei, acum repară, dacă poți, situația !
Cu cine, cu oamenii pe care i-ai plantat să te ajute să faci diverse matrapazlâcuri ? Ăștia nu sunt buni decât ca paravan, nu au creier decât să ascundă porcăriile care i-ar putea incrimina pe ei sau pe tătucul lor, care i-a băgat în seamă.
Prioritatea zero este să-și satisfacă stăpânul.
Iar stăpânul nu le-a cerut niciodată să dea randament în treburile curente de la nivelul structurilor suport.
Este și cazul actualului (î) șef al Serviciului Resurse Umane.
Pentru cine nu știe încă, doamna Lola este un fost consilier juridic al Inspectoratului General pentru Imigrări. Toate relativ bune despre dânsa, fiind apreciată în trecut drept un lucrător cu potențial pe linia sa de muncă. Are pregătire juridică și când vrea, dacă vrea, este capabilă să facă treabă bună.
Până când a prins gustul pentru șefie...
Printr-un concurs favorabil de împrejurări, acum ceva vreme a fost împuternicită șef birou la Academia de Poliție.
A se citi : domnul Crețu a instalat-o în funcția de conducere, prin prisma relațiilor personale pe care le avea acolo.
După expirarea perioadei de împuternicire, doamna Lola s-a întors pe funcția deținută anterior la Inspectoratul General pentru Imigrări, unde a mai prestat o perioadă de timp activități de consilier juridic. Dar, o dată prins gustul de șefie...
În urmă cu aproximativ un an a participat la concursul organizat pentru ocuparea postului de șef Birou Încadrare, Recrutare, Promovare și Selecționare Personal din cadrul Serviciului Resurse Umane.
Era în postura de candidat unic.
S-a confruntat cu sine însăși și a luat concursul.
Bravo.
Este și acesta un merit personal, pentru că sunt mulți care candidează cu umbra lor și ies mereu pe locul doi.
Asta ca să fim eleganți.
Bun.
Nimeni nu spune că nu ai meritat să ajungi șef de birou, doamna Lola.
Ai fost cel mai bun candidat și ai luat concursul pe bune. Ulterior, ai fost împuternicită șef de serviciu Resurse Umane. Ok, înseamnă că ai confirmat așteptările conducerii instituției, care presupunem că sunt pe deplin justificate.
Ce te împiedică în continuare să fii un polițist vertical, integru și să încerci să miști lucrurile spre performanță ?
Cine te oprește să iei cele mai bune decizii pentru structura pe care o coordonezi ?
Ce-ți spune bunul simț care încă presupunem că te animă ?
Funcția de conducere este a ta.
Actul de management îți aparține.
De ce aștepți în continuare validare de la inspectorul general adjunct Crețu ?
De ce te împotmolești în tot felul de mărunțișuri astfel încât să nu dai curs solicitărilor legitime de eliberare a anumitor înscrisuri care ar putea descrie situația de fapt de la nivelul instituției ?
Există acțiuni în instanță care depind de aceste înscrisuri, iar tu stai cu fundul pe ele.
De ce dispar acte administrative din gestiunea Serviciului Resurse Umane și dai răspunsuri bizare că, din moment ce nu au fost comunicate, nu au produs efecte juridice și nu ar trebui să intereseze ?
În loc să le cauți și să le găsești, tu ascunzi urmele.
Ai în față o hotărâre judecătorească definitivă, pronunțată de peste o lună de zile.
Nu poți să spui că nu te pricepi s-o citești, știm că ai pregătire juridică.
Acolo scrie că trebuie să acorzi toate drepturile cuvenite polițistului căruia i-au fost încetate în mod abuziv raporturile de serviciu, actualizate cu rata inflației și dobânda penalizatoare, calculate de la data scadentă până la data efectuării plății, inclusiv sporul de confidențialitate de 12%, până la data redobândirii autorizației de acces la informații clasificate.
Nici măcar nu trebuie să calculezi.
De aceasta se ocupă Serviciul Financiar.
Trebuie doar să identifici corect drepturile care trebuie acordate, astfel încât să fie puse în plată pentru repararea prejudiciului.
După ce că durează foarte mult, tot prost le scrii ?
Uite și tu în ce hal ai fost în stare să întocmești două dispoziții în loc de una :
Prima observație :
O singură hotărâre judecătorească definitivă.
Două dispoziții de punere în aplicare, cu exact aceeași baza legală (la virgulă).
Și va mai urma cel puțin una, pentru că nu rezultă că s-au identificat toate drepturile cuvenite pentru a fi puse în plată de Serviciul Financiar.
Pe 31.03.2023 domnul inspector general Liviu BUTE constată că trebuie dat sporul de confidențialitate de 12%, actualizat cu rata inflației și dobânda penalizatoare calculate de la data fiecărei obligații lunare de plată până la data plății efective.
Pe 03.04.2023 domnul inspector general Liviu BUTE constată că trebuie date și toate celelalte drepturi cuvenite, dar... se pare că sunt foarte greu de identificat.
Câte dispoziții de punere în aplicare a hotărârii judecătorești și câte reveniri mai trebuie făcute ?
A doua observație :
Dar sporul de specialist de clasă ?
Ce act administrativ suspendă aplicarea lui ?
Câte greșeli vom mai descoperi în anexele 1 și 2 ale dispoziției din 03.04.2023 ?
A treia observație :
Ce alte drepturi mai are un polițist ?
Au fost prinse toate sau mai întocmim o dispoziție de punere în aplicare ? Încă una sau mai multe ?
Nu-i nimic, domnul inspector general Liviu BUTE poate să mai constate o dată, de două ori, ... de zece ori, de câte ori este nevoie.
Hai să fim serioși. Consilier juridic ?
Punem în aplicare o hotărâre judecătorească după cum te taie pe tine capul, doamna Lola ?
Și îl bagi la înaintare pe inspectorul general Liviu BUTE, care aparent nu are decât vina că nu a deschis bine ochii și s-a încrezut în capacitatea ta.
Păi la IGPF nici nu era de conceput așa ceva.
Normal că omul s-a obișnuit să semneze cu ochii închiși.
Din păcate, nu suntem la IGPF.
Domnul inspector general Liviu BUTE trebuie menținut treaz măcar până termină de semnat mapa de la SRU.
Nu suntem aici să facem sugestii. Dar cine știe, o cutie de scobitori poate face minuni...
Je m'appelle Lolita
...
Tout prêts à se jeter sur moi,
C'est pas ma faute à moi !
Moi... Lolita
Moi je m'appelle Lolita
Lo ou bien Lola, du pareil au même
Moi je m'appelle Lolita
Quand je rêve aux loups, c'est Lola qui saigne
Quand fourche ma langue j'ai là
Un fou rire aussi fou qu'un phénomène
Je m'appelle Lolita
Lo de vie, Lo aux amours diluviennes
C'est pas ma faute
Et quand je donne ma langue aux chats je vois les autres
Tout prêts à se jeter sur moi, c'est pas ma faute à moi
Si j'entends tout autour de moi
L.O.L.I.T.A, moi Lolita
